Meditatia ca mod de viata

Pentru mine meditatia a devenit un mod de viata, deoarece i-am simtit beneficiile, dar mai ales dupa ce am inteles ca este o treapta spre adevarata schimbare. Mai intai am incercat sa schimb lumea (ca si tanarul din postarea anterioara intitulata ”Inteleptul si cele trei porti ale schimbarii interioare”) si am incercat fara succes 18 ani in politica. Apoi ca psiholog am incercat sa-i ajut pe altii sa se schimbe, in timp ce ma schimbam pe mine insami. Dar meditatia a fost cea care m-a ajutat sa ma accept pe mine, pe ceilalti si lumea. Sa ma iert cu adevarat pentru greselile mele si sa ii iert (fara sa-i mai judec) si pe cei care de-a lungul timpului mi-au gresit mie cu ceva. Meditatia m-a ajutat sa inteleg cuvintele batranului intelept din poveste – Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea! Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse tanarului care pornise la drum sa schimbe lumea si facuse pe parcurs aceleasi constatari pe care le-am facut si eu.

Astfel, meditatia ne ajuta sa ne gasim linistea si sa ne implinim viata datorita ei, dar cu o singura conditie – la randul nostru sa ajutam la implinirea linistii. Adica sa aducem in viata de zi cu zi beneficiile castigate datorita meditatiei – sa impartasim si sa daruim. Adevarata realizare de sine presupune ”sa manifestam aceasta realitate in lumea din jurul nostru, pentru ca, a te urca in copacul de mango este minunat, dar nu este de ajuns. Trebuie sa coboram din nou pentru a distribui fructele de mango si pentru a face ca omenirea sa fie constienta de valoarea lor.” (Maestrul Sri Chinmoy).

Si astfel apare din nou intrebarea: ce este meditatia? Incheiam postarea anterioara spunand ca meditatia este in conceptia mea – arta linistirii mintii, regasirea de sine prin sine, ascultarea vocii interioare a sinelui nostru cel mai inalt, un ajutor indispensabil pe calea inaltarii spirituale si mai ales reconectarea omului cu Divinitatea! La care adaug faptul ca, meditatia este si trebuie sa reprezinte pentru cel pornit pe calea spirituala – un mod de viata. Dar voi recurge din nou la cuvintele Maestrului Sri Chinmoy, deoarece altfel explicatia nu ar fi completa: ”Meditatia reprezinta desavarsirea omului intru bucuria Divinului” (in urmatoarea postare va voi prezenta cartea Maestrului care poarta acest titlu, carte care pe mine m-a ajutat foarte mult).

Asa cum am aratat si in postarea anterioara (”Meditatia si beneficiile ei psihosomatice”) s-au facut foarte multe cercetari legate de beneficiile obtinute prin practicarea meditatiei. Mai multe amanunte pot fi gasite in cartea psihologului Ovidiu Brazdau ”Experienta constientizarii” (pg. 49-51 despre efectele meditatiei) – iata un fragment ” cel mai important efect in plan psihic este purificarea mintii, eliminarea intiparirilor mentale care provoaca confuzie – gandirea devine clara, flexibila si stabilitatea proceselor mentale se optimizeaza, devenind rezistenti la stres si influente sugestive”.

Iata cum schimbarea in plan social poate porni numai din plan individual! Cu cat mai multi dintre noi vom deveni mai stabili, mai echilibrati, mai rezistenti la stres, nu vom mai permite ”influentelor sugestive” generate de Sistem sa ne afecteze gandirea si mai ales emotiile. Astfel, distribuind la cat mai multi ”fructele de mango” ne vom face semenii constienti de adevarata valoare a vietii, care nu ne-a fost data sa o traim la limita supravietuirii sau sub o forma sau alta de sclavie (mentala sau sociala).

Totusi, nu ma lasa inima sa nu va mai spun cate ceva despre aceste ”fructe de mango”, adica beneficiile meditatiei: extinderea campului constiintei, cunoasterea de noi dimensiuni ale propriei fiinte,  reducerea stresului ( cel care mediteaza raspunde cu mai putine reactii de alerta ai stimulilor stresanti), rezolvarea sarcinilor cu eficienta sporita, ameliorarea starii de sanatate, intarirea sistemului imunitar, o acceptare de sine marita si stabilizarea dispozitiilor afective. La toate acestea se adauga beneficiile spirituale, care reprezinta de fapt baza tuturor acestor beneficii.

Si acum vine, bineinteles, intrebarea: cum meditam? Metoda fundamentala a meditatiei este aceea de a-ti concentra atentia in interiorul propriei fiinte. Pentru aceasta trebuie sa iti alegi un loc al tau, linistit (fara telefon in apropiere) si sa te asezi in pozitia cea mai comoda (dar nu intins in pat deoarece riscul este sa adormi). Apoi urmeaza sa lasi de-o parte pentru cateva minute toate gandirile care contin griji, greutati, dorinte materiale, conflicte, judecati si mai ales frica; inchide ochii si mai ales inchide-ti mintea la orice tine de cele cinci simturi si deschide-ti inima. Apoi roaga-te in felul tau catre Divinitate si savureaza linistea si bucuria linistii. Va pot spune ce fac eu in continuare – ma concentrez asupra unui subiect inaltator din punct de vedere spiritual: lumina, iubire, compasiune, iertare si bucurie – le simt pe toate in inima mea, in intreaga mea fiinta si apoi le proiectez asupra intregului oras, Romaniei si lumii intregi; familiei, prietenilor si cunoscutilor; dar si neprietenilor si celor care ne fac rau prin deciziile lor la nivelul cel mai inalt; tuturor oamenilor si Mamei Pamant. Astfel mintea este adusa catre un singur punct, iar gandurile exista doar in stricta legatura cu alegerea constienta. Pentru a avea si rezultate este necesar sa meditezi cel putin o data pe zi (de preferat la aceeasi ora, dimineata pana in ora 8). Aceasta este calea mea, dar fiecare trebuie sa isi gaseasca propria lui cale.

Sunt multe tehnici de meditatie si fiecare trebuie sa o aleaga pe cea care i se potriveste, dar numai dupa ce simte cu adevarat in interiorul fiintei sale, nevoia de meditatie, nevoie care in timp se transforma, in bucurie si implinire, devenind un mod de viata, pentru a ajuta si a servi la implinirea linistii si bucuriei pentru intreaga lume. Sa nu uitam ca au fost perioade in istoria umanitatii cand meditatia era parte integranta din viata de zi cu zi. Sunt sigura ca a venit timpul sa revenim la aceasta practica benefica si din ce in ce mai multi dintre noi sa aleaga meditatia ca un mod de viata.

 

Alina Moise

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în dezvoltare personala, exemplul personal și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Meditatia ca mod de viata

  1. cristi zice:

    ca fiinta limitata in cunoastere nu ai toate datele este irational pentru a presupune ca meditatia (in varianta asta) este benefica- sa ti dau un exemplu din logica formala ;am vazut pe cineva cu gaini negre de vanzare la piata. concluzia se impune; acasa are numai gaini negre.pai nu? pai nu. sau invers.

  2. cristi zice:

    ps.numai Cel ce este dincolo de fiinta-epeikena ten ousias detine cunoasterea completa avand atributele omniscientei. precum si cei (putini) desavarsiti ajunsi la stadiul contemplarii Monadei. fiind prinsa in paienjenisul de relatii ale acestei lumi, depinzand de ele (fiind traitoare in lume) nu imi pari „desavarsita” din perspectiva mea. sory.

    • alinamoise zice:

      Este adevarat ca nu am „toate datele”, ca sunt limitata in cunoastere (dar zilnic fac efortul de a mai invata si a mai intelege inca ceva) – sunt om! nu am pretins niciun moment ca as fi altceva – si nu am de unde sa stiu ce inseamna „desavarsirea” din perspectiva ta. Imi este greu sa iti inteleg logica si exprimarea alambicata, dar eu recunosc faptul ca, sunt doar un om aflat la inceput de drum pe calea spirituala. In ceea ce priveste meditatia – eu nu presupun ca este benefica – am cea mai buna dovada – eu insami! plus acele cercetari si studii care au fost realizate de oameni cu si mai multa cunoastere decat mine. Imi permit sa iti dau doua sfaturi: daca te afli pe o cale spirituala incearca sa deschizi bine ochii sufletului ca sa nu te ratacesti (modul tau de exprimare imi spune ca te afli intr-un asemenea pericol), iar cand vrei sa ataci parerea altcuiva incearca sa ai niste argumente solide, nu doar niste biete gaini negre.

  3. cristi zice:

    stimata doamna psiholog-din perspectiva scepticismului sec al „noului ateism” usor imi este sa-ti fac praf argumentatia folosind securea analitica si toporul logicii . prefer alta „abordare” eu nu pot verifica daca afirmatiile dumneavoastra se verifica, nu am facut decit sa verific daca este rational sa se argumenteze astfel-> si am gasit ca nu se sustine, oricine prins in relatiile „lumesti- materiale” este limitat de aceste relatii prin faptul ca atat cunoasterea sa cat si ceea ce poate face sunt determinate de relatiile in care este parte, ergo o idee a unei fiinte limitate nu poate fi decit limitata dar asta nu inseamna ca nu poate fi „reala” in limitele capacitatii sale de cunoastere. scuze, dar credeam ca un psiholog care isi da seama ca ceea ce credea, este contrazit de argumente, presupune un om care e capabil sa urmareasca desfasurarea unui argument si sa-i priceapa miza, fie ca argumentul este valid sau nu(?).

    • alinamoise zice:

      A fi prins in relatiile „lumesti-materiale” inseamna fie a trai limitat de aceste relatii, adica a supravietui si atat; fie a-ti folosi cunostintele (oricat de limitate ar fi ele), inteligenta, bunul simt si mai ales sufletul, spre a te desprinde de aceste limitari, dar nu spre a te izola, ci spre a incerca sa transpui in viata de zi cu zi castigurile spirituale. In ceea ce priveste cunoasterea, ea nu poate sa fie limitata de relatiile in care esti parte, ci doar de propriile limitari! Capacitatea de cunoastere depinde intr-adevar de multi factori (as aminti aici nivelul de inteligenta, discernamantul, lectiile de viata intelese si insusite, nivelul de cultura si de intelepciune etc), dar este pur personala – depinde de relatia cu propriul sine si mult mai putin de relatiile in care persoana este parte (daca eul a fost cu adevarat structurat!). Ca om si ca psiholog accept orice argumente, dar sa fie argumente si nu „abordari scepticisto-ateiste” a caror miza nu ma intereseaza (mai ales cand se face referire, fie si metaforica la secure si topor).
      Ceea ce scriu pe acest blog reprezinta credinta si viziunea mea, din perspectiva cunoasterii la care am acces in momentul in care scriu si atat! Daca nu te regasesti in ceea ce scriu eu este mult mai bine sa iti indrepti atentia spre ceva cu care „rezonezi”, deoarece eu doresc sa ajut oamenii, in limita posibilitatilor mele si a posibilitatii lor de intelegere.

  4. cristi zice:

    cu riscul de a fi banat , este necesara o concluzie, doamna, am sa simplific: afirmatiile dumneavoastra ” am cea mai buna dovada” sau „eu sunt doctor de suflete” s a m d..sunt inconsistente ->in lista erorilor de logica va incadrati in definitii interesante precum argumentum ad verecundiam sau ipse dixit . probabil cunoasteti ca validarea unui argument nu decurge (in mod necesar pentru cei angajati in -polemos-) din credibilitatea sursei. cu acordul domniei-voastre imi permit sa (mai) revin pe-aici.

    • alinamoise zice:

      Singurele comentarii care nu apar pe acest blog sunt cele cu caracter obscen. Oricine este binevenit sa citeasca si sa comenteze, iar eu voi raspunde, pentru ca asa mi se pare corect. Cat despre afirmatia mea „sunt doctor de suflete” – in primul rand sunt doctorul sufletului meu, iar unii dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul timpului au simtit acelasi lucru. Si daca tot esti atat de interesat de logica – imi permit sa iti spun ca logica sufletului este cu totul alta decat acel tip de logica „rece” care rezida din comentariile tale. Te astept cu drag sa mai citesti ceea ce scriu, daca asta iti face placere (intr-un fel sau altul) si mai mult ca sigur sa mai polemizam! – in limita timpului, bineinteles.

  5. cristi zice:

    am sa polemizez cu dumneavoasta din paradigma ortodoxiei (al carui adept sunt, in circulatie fiind inca..) si al monahismului contemplativ capadocian-siriac (al zavoratilor de chinovie si al celor din Sketis). am folosit logica formala (doar) ca un test.

  6. cristi zice:

    bun, inainte de a incepe o polemica la nivel academic dati mi o definitie a divinului, pe urma sunt pregatit sa raspund la cele etichetate ( in mod subiectiv, fara a intra in hatisurile organon-ului..)..drept adiaphora. ca premisa, din perspectiva ortodoxa Dumnezeu are atributele unei fiinte maximale (definit astfel de Platinga)-unic ,fara inceput -meros homousion, faclie din faclie-lyhnon apo lyhno, din timpul din afara de timp-ahronos pro eonon, nu este supus schimbarii-treptos, perfectiunea infinitului-ctisma tu teu thelion, monada desavarsita in treime. contraargumente, va rog.

    • alinamoise zice:

      Imi pare rau dar niciodata nu m-am ghidat dupa definitii. Pentru mine Dumnezeu este totul: iubire, lumina, bucurie – viata, pe scurt – Dumnezeu este in tot si in toate si in fiecare dintre noi (chiar si in cei care nu IL mai recunosc). Din pacate terminologia pe care o folosesti nu o cunosc, deci nu se pune problema de contra-argumente. Pentru mine Dumnezeu ESTE pur si simplu si Ii simt prezenta prin fiecare respiratie a trupului dar mai ales a sufletului meu. Si de aceea, de fiecare data cand ma rog spun fie in gand, fie cu glas tare „Doamne, du-ma pe Calea Ta si faca-se voia Ta, nu a mea!”. O seara buna.

  7. cristi zice:

    postez de pe un smart si nu am instalat programul in greaca veche, altfel as fi scris direct in greek &slavona. merci de raspuns, o seara buna si tie.

  8. alex ureche zice:

    Salutare,aseara am meditat pentru prima data in viata mea si pot spune ca se simte ceva.Simt,parca asa avea mintea mai limpede,este si o foarte buna metoda de relaxare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s